Wp/tvl/Polenisia o Falani

< Wp‎ | tvl
Wp > tvl > Polenisia o Falani
Polenisia o Falani
"Tahiti Nui Mare'a'rea"
Tala valevale
Laumua: Papeete
'Gana se sui o te malo: Faka-'Falani
Igoa o tino: Tino Tahiti
Pulega
Mālō: Kogafenua i tua Falani
• Kovana: Édouard Fritch
Nisi
Koga: 4,167 km²
Tino katoa e 'nofo nei: 268,270 tino
Tino mā kilomita: 76 tino/km²
ISO 3361: PF
ccTLD: .pf
Napa o telefoni: +688


A te Polenisia o Falani se kogafenua o Falani. E aofia i ei ia ko Polenisia o Falani a 118 motu, e tuli pāpā i ei fakauke atu i lō 2,000 km i te Vasa Pasefika ki Saute. Tenā koga kātoa o manafa ko a 4,167 km².

E vaevae te Polenisia o Falani ko i 5 potukau: e aofia i ei au te Atufenua a Sosaite fakatasi mo te Atumotu Uitiuati mo te Atumotu Liuaiti, te Atufenua Tuamotu, te Atumotu Kampieli, te Atumotu Maikiesas mo te Atumotu Ausetali. A te 118 motu o te Polenisia o Falani, e 67 a motu e isi ne tino iei. Tahiti, i te Atufenua a Sosaite, ko te fenua fakatasi mo fakuake atu tino mo te koga o te laumua o te kogafenua, Papeete. E isi Tahiti fakauke atu i lō 68% o te tino katoa e 'nofo i ei a te kogafenua i 2012. Ne isi te Fenua Kilipeitoni ne pule pelā vaega a te Polenisia o Falani ke ko ki 2007.

I 1842, ne ave Falani te atufenua mo ne fakavae se kogafenua tu tokotasi ne fakaigoa pelaa Etablissements des français en Océanie (EFO) (Nofoga faka-Falani i Osiania).

I 1946, ne ke fai mo EFO se kogafenua i tua mai te Fakavae o Falani, mo ne isi tino Polenisia ne talia te tonu ki e palota e isi kema sitiseni. I 1957, ne isi EFO ne toe fakaigoa pelā Polenisia o Falani.

Pulega edit

I va o 1946 mo 2003, ne isi te Polenisia o Falani te tulaga a se kogafenua i tua. I 2003, ne ke fai mo au se kogā kogā i tua. Tenā tulafono a tulaga a Fepuali 27, 2004 tuku mai ia te igoa a fenua i tua a te malo fai pelesitene, kae ko ea aunua mo ne sui a tenā tulaga.

Potukau edit

E isi a te Polenisia o Falani 5 potukau:

Tino takutakua edit

 
Fafine faka'-Tahiti i te Matafaga mai Paul Gauguin