Wp/wls/Hau

< Wp‎ | wls
Wp > wls > Hau

Ko te hau (pe 'alikihau) ko he 'aliki e ina taki te pule'aga hau o he fenua, o mulimuli pe ki te 'aga'ifenua ne'e tuku fakaholo mai te temi mu'a.

Lavelua Lusiano Aisake, hau o 'Uvea (1904)

I 'Uvea mo Futuna, ko hau (sau i te lea fakafutuna) e 3 e afio i te fenua pea ko 'anātou tu'ulaga fakahau ko:

  • Lavelua i 'Uvea
  • Tui'agaifo i Alo (Futuna)
  • Tuisigave (Keleta'ona pe Tamolevai) i Sigave (Futuna).

Ko te kupu o te hau ne'e ma'u mai te lea fakatoga mai tona 'alu'aga ae ne'e ko te tu'ulaga fakalotu a te Tu'i Toga i te temi mu'a.

Matapuna edit

  • Chave-Dartoen, Sophie: ''Royauté, chefferie et monde socio-cosmique à Wallis (’Uvea) : Dynamiques sociales et pérennité des institutions'', Pacific-credo Publications, septembre 2017
  • Favole, Adriano: La royauté oscillante. Ethnographie et histoire de la cérémonie d'investiture du Tu'i Agaifo d'Alo (Futuna), Marseille, Journal de la Société des océanistes, 2000, 318 p
  • Gunson, Niel: ''The Hau concept of leadership in Western Polynesia" Pages 28-49 | Published online: 04 Jun 2008 https://doi.org/10.1080/00223347908572363
  • Huffer, Élise & Leleivai Petelo: ''Futuna mo ona pule'aga sau, Aux deux royaumes", Sigave, Futuna, Institut des Affaires Culturelles de Futuna, 2001, 243 p