Wp/tuo/Yamâ

< Wp | tuo
Wp > tuo > Yamâ

Yamâ pɨɨárã niîma yamâ sõagɨ́, tohô niikã́, yamâka-bohoro. Yamâ sõ’agɨ́ niîmi pahigɨ́, sa’âritigɨ. Yamâka-bohoro niîmi kã’gɨ́. Ã’ría’ kapê-sa’ari moogɨ́ niîmi. Naâ pɨɨárãpɨta ni’karẽ́ràta põʼratíma. Naâ põ’rá wi’marã́ niîrã’, ãyuró butisehé ma’ari yɨ’tɨrã́ niîma. Ãʼrá yamâ ba’âma pũrî weesehé, dɨkɨ̂ pũri weesehé, yãpî pũri, biâ pũri.

Yamâ-sõ’agɨ́ [1]

Naâ noho, diâyɨ nɨrɨkã́ maa, yoaró oma tutuátiwĩ. Kã’roákãta wa’â, yũhú nɨ’ka eha wa’awĩ. Tohô weé, diâyɨ kɨ̃ɨ̂ tuʼtigɨ́re wa’â, paâ wẽhekãʼro ɨawɨ́. Apé terore, diâyɨre, kɨ̃î kɨ̃îre nɨriɨkã́, «sẽê, sẽê, sẽê!» weé, ɨ’tâtĩhi wĩhio, kɨ̃ɨ̂re dohákã’wĩ. Diâyɨ kɨ̃ɨ̂ tohô weé’kɨ, butûyagɨ tohákã’wĩ, pekâ me’e du’utígɨ. Marî yẽkɨ-sɨmɨápɨ kɨ̃ɨ̂ õ’ârireta putisehépawɨ kɨó’kũ’karã niîwã.

Âʼrí yamâ, ã’rá ikârã pako-makɨ́ niî’kɨ, ã’rí Yamâ-Kuru makɨ yamâ dohó’kɨ niîmi.[2]

Referências

edit
  1. Ramirez, Henri. 1997. A Fala Tukano dos Ye’pâ-Masa, Tomo II: Dicionário. Manaus: Inspetoria Salesiana Missionária da Amazônia, CEDEM.
  2. Ramirez, Henri & Alfredo Miguel Fontes. 2001. Ye'pâ-Masa Yee Niisehétisehe: A vida dos Ye'pâ-Masa. Manaus: Editora da Universidade do Amazonas. (Biblioteca Digital Curt Nimuendajú, Atribuição 3.0 Não Adaptada (CC BY 3.0))