Wp/tuo/Wekɨ̂

< Wp | tuo
Wp > tuo > Wekɨ̂

Wekɨ̂ a’tîro bahusehétimi: poâri yĩi bohégɨ, ẽ’kêa opâ wĩisã, upîkari bɨhɨgɨ, kɨ̃ɨ̂ yẽkârire pɨɨárẽ dɨ'pô seeritigɨ, pĩkôro opâ yɨ’mɨ niîmi. Kɨ̃ɨ̂ ba’asehé a’té niî’: wamɨ̂, ne’ê, pupiâ, paâ-kãro dɨka, pũrî weesehé, betá, diâ-beta ba’âmi. Tohô weégɨ̂’, wekɨ̂ kɨ̃ɨ̂ ba’asehé niiróre, kɨ̃ɨ̂ ne’reró niiróre niîmɨ̂. Sihâgɨ̂’, kɨ̃ ɨ̂ me'rakɨ̃hɨre a’mâgɨ’ mehô wii mɨhámi. Tutîpɨ̂ apé terore sa’âro po’peapɨ̂ põ'ratími. Kɨ̃ɨ̂ makɨ́ wi'magɨ́ niîmi semê weeróroho yɨ’tɨgɨ́ niîmi.

Wekɨ̂.

Po’êkɨ̂ niikã́re, kɨ’má niikã́re, no’ó kĩɨ̂ ba’asehé niiró wa’âmi. Yamî niikã́ upɨ́́tɨ a’mâ ba’a sihami. Bo'rê ke’akãre, kãrí, daharí tero niikã́, wa’â wa’ami. Kɨ̃ɨ̂ baʼasehé niirí terore, ãyuró ɨ’sê sãha’kɨ niîmi. Tiîta nohore, ba’akã́ ãyuró ɨ’seâmi. Marî kɨ̃ɨ̂re nɨrɨkã́, diâpɨre wa’âgɨ’, oho diháa’, diâ-kutiropɨ sihâ, niîkãʼmi. Ãʼrí niîmi wa’îkɨ̂ pahî yɨ̂ʼrɨogɨ.[1]

Referências

edit
  1. Ramirez, Henri & Alfredo Miguel Fontes. 2001. Ye'pâ-Masa Yee Niisehétisehe: A vida dos Ye'pâ-Masa. Manaus: Editora da Universidade do Amazonas. (Biblioteca Digital Curt Nimuendajú, Atribuição 3.0 Não Adaptada (CC BY 3.0))