Masa-aké masɨ́ dohó’kɨ niîpɨ’. Tohô weé’kɨ niîgɨ’, tohô wamêtimi. Masa-aké bahusehé a’tîro niî’: se’êma’-umu yĩigɨ́, kĩɨ̂ upɨ poâri sõ’agɨ́, diâpoa sɨtɨ̂ yaa yĩi bohégɨ, kape poári yu’iritigɨ, kɨ̃ɨ́ kẽ’ra pĩkôrore poâri bu’sâti, dokâ pe’e kẽʼrare poâri marí, wĩʼtagɨ́ niîmi.
Ã’rí niî pe’tisehe yukɨ dɨká nimâ kɨotísehere ba’âmi. Tohô niikã́, ma’ma pũrí sa’ta pũrí baʼâmi. Kɨ̃ɨ̂ noho opa kurári di’akɨ̃hɨ niîma. Naá kẽ’ra ni’karẽ́rãta põʼatíma.
Diâyɨ nɨrɨkã́re, bɨrɨ̂ dihati, nukûkãpɨre buû weeróròho omamí. Diâyɨ kɨ̃ ɨ̂re emɨ́, kũ’rî sĩ’rikãre, yoo tiiá eha ke’a, wee tĩhágɨ’, kɨ̃ɨ̂ diâyɨ uukaháre kũ’rî wa’a wẽhe keheo’kã’wĩ. Diâyɨ masigɨ́ noho pe’ea’ yoâ kurero ehâ nɨ’ka, tu’tî weékã’wĩ kɨ̃ɨ̂ wiôgɨre etâ, wẽheáto niîgɨ’.[1]
Referências
edit- ↑ Ramirez, Henri & Alfredo Miguel Fontes. 2001. Ye'pâ-Masa Yee Niisehétisehe: A vida dos Ye'pâ-Masa. Manaus: Editora da Universidade do Amazonas. (Biblioteca Digital Curt Nimuendajú, Atribuição 3.0 Não Adaptada (CC BY 3.0))