Wn/nap/2015 TB145 e WT1190F. Intervìst a Marco Micheli.

< Wn‎ | nap
Wn > nap > 2015 TB145 e WT1190F. Intervìst a Marco Micheli.

Template:Wn/nap/Wikiathome martedì 2 febbraio 2016


Un'immagìn ro' detrìt spaziàl WT1190F, ppe'tramente' si disintègr in na' pallà e' fuocò 'ncoppa e' cielì dellò Sri Lanka.

'Màrc Michèl (Brescià, 1983) è nu' ricercatòr in astronomià, espèrt a livèll internazionàl dell’osservaziòn e o' studiò ra' dinamìc degli asteroidì, in particolàr dei near-Eàrth objècts, ciòè queglì asteroìd cu orbitè talì ra potèr collidèr in nu' futurò prossìm cu o' pianèt Terrà. Astronòm amatoriàl pressò l’osservatoriò Serafìn Zanì e' Lumezzanè fin ra giovanissìm (ha scopèrt o' suo primò asteroidè, (177853) Lumezzanè, a 22 annì cu Gianpaòl Pizzettì), è statò alunnò ro' corsò ordinariò ra' Scuola Normàl Superiòr a partìr dal 2002, a lugliò 2007 ha discùss pressò l’Universìtà e' Pisà na' tesì e' Laureà Specialistìc in Astronomià e Astrofisìc dal titolò “Effètt YORP sullè propriètà rotazionàl degli asteroidì” cu relatòr Paolò Paolicchì. Ad agostò 2007 si è trasferìt neglì USA aro' ha iniziàt o' suo dottoràt pressò l’Universìty of Hawaiì. aropp' avèr completàt quest’ultìm cu na' tesì intitolàt “Explorìng connectiòns betweèn near-Eàrth objècts and meteoroìd streàms”, ha iniziàt a fatica' o' NEO Coordinatiòn Centrè dell’ESA, cu sedè a Frascati.'Template:Wn/nap/Cìt web

Template:Wn/nap/Wikipedià Template:Wn/nap/Wikipedia

edit

File:W@H waves left.svgW@HFile:W@H waves right.svgI màss medià nun mancàn e' mostràr nu' interèss continuò ppe e' argomènt e' astronomià “classicà”, ca' trattàn o' parì dell’astrofisìc e re' nuovè frontièr nellò studiò dell’universò. Neglì scorsì mesì, ad esempiò, altrì duje oggètt passàt 'ncoppa e' nostrè testè song balzàt allattenziòn ra' stampà generalistà: 2015 TB145, nu' asteroidè, e WT1190F, nu' probabìl detrìt e' origìn umanà. sicond te a' basè c’è na' forta richièst ra partè ro' pubblicò? Soprattuttò, continuèrà in futuro?

'Michèl ': int'e' primì annì ro' mie interèss amatoriàl ppe l’astronomià teng avutò l’occasiòn e' partecipàr ad attivìtà e' divulgaziòn astronomicà, graziè ad eventì organizzàt dallosservatoriò Serafìn Zanì e' Lumezzanè, o scrivènd ppe a' rivìst Astronomià; fin ra subitò teng notatò ca' moltè perzone song attràtt versò a' sciènz in generalè, ma versò l’astronomià in modò ancòr cchiu' particolarè. Forsè pecché pure e' semplìc osservaziòn astronomìch a occhiò annuro song unesperiènz ca' colpìsc profondamentè. L’astronomià inòltr è oggigiòrn quasì unicà tra e' sciènz sperimentalì, pecché godè nata vota ro' contribùt e' parècch appassionàt competentì, ca' pure cu strumentaziòn amatoriàl e pocò costòs riescòn a ottenèr risultàt scientifìc e' valorè, nun sul comm soddisfaziòn personalè, ma pure comm contribùt generàl a' scienzà. chistu fattò, già ra solò, dicè assaie e' chesta disciplinà, capacè e' catturàr l’interèss e l’investimènt e' tiemp ed energiè e' migliaià e' personè, ra' formaziòn cchiu' variegatà. a' scopèrt e' nuovì asteroìd ppe esempiò è statà ppe annì na' re' principàl attrattìv ppe e' astronòm amatorialì, e ha datò grandì suddisfaziun a centinaià e' astrofilì.

Template:Wn/nap/W@H Domanda

'Michèl ': L’interaziòn cu e' medià, italiàn o esterì, è effettivamènt na' re' componènt fondamentàl in chistu lavorò. Già daglì inizì ra' mia passiòn astronomìc avevò avutò occasiòn e' esserè intervistàt ra medià localì, ad esempiò ìl giurnal e' Brescià. mo' ca' fatic o' centrò sui NEO dèll’ESA a' comunicaziòn degli eventì suglì asteroìd è diventàt na' re' nostrè mansiòn ufficialì, e quindì e' nostrì risultatì, e pure e' immagìn ca' produciamò, vengòn spessò riprès ra testàt pure internazionali.N.d.R.: alcunè informaziòn sui dirìtt e' riutilìzz re' immagìn ESA song disponibìl su Template:Wn/nap/Cità web

Template:Wn/nap/W@H Domanda

'Michèl ': o' 'NEO Coordinatiòn Centrè' è statò fondàt alcunì annì fa dàll’ESA, all’intèrn ro' suo progràmm 'Spàc Situationàl Awarenèss' (SSA), ca' si occupà e' raccoglièr informaziòn su tuttì e' pericòl ppe a' Terrà ca' possono venirè dallò spaziò. Ha duje compìt chiavè: prodùrr e distribuìr informaziòn aggiornàt sui NEO a scienziatì, pubblicò, medià e decision-makèrs (in casò e' pericòl e' impàtt realè e concretò), e allò stessò tiemp raccoglièr osservaziòn e' asteroìd pericolosì, graziè ad nu' netwòrk mondiàl e' osservatòr e collaboratorì. a' mia mansiòn specifìc è propeto chesta secònd parte.Template:Wn/nap/Cìt web

edit

Template:Wn/nap/W@H Domanda

'Michèl ': o' passaggiò e' 2015 TB145 nun è in rèaltà statò particolarmènt eccezionàl dal puntò e' vistà scientificò. Oggètt e' chistu tipò si avvicinàn a' Terrà abbastànz spessò: comm giustamènt rici nu' eventò similè è avvenùt ppe esempiò all’iniziò e' quest’annò. Un oggètt e' cheste dimensionì, transitàt accussì vicino a' Terrà, fusse statò comunquè scopèrt entrò pochì iuorni dal passaggiò ravvicinatò, e quindì me aspètt ca' a' frequènz totalè e' chisti passàgg rimàng abbastànz costantè. chello ca' probabilmènt è cagnato nell’ultìm decadè è a' maggiòr attenziòn mediaticà, talvòlt giustificàt e altre voltè, a mie parerè, eccessivà.

Template:Wn/nap/W@H Domanda

'Michèl ': L’aspètt ca' rendè 2015 TB145 interessànt è chè, a differènz ra' maggiòr partè e' NEO grandì, chistu oggètt è statò scopèrt sul pochè settimàn prima ro' passaggiò ravvicinatò, e nun moltì annì primà. Ad oggi a' maggiorànz degli oggètt e' cheste dimensiòn song statì scopertì, ma o' fatto ca' alcunì sianò nata vota ignotì rendè evidènt ca' e' campàgn e' monitoraggiò ro' cielò song nata vota necessariè (e o' sarànn ppe moltè decadì a venire). Quànt all’osservaziòn via radàr ad altà risoluzionè, chistu oggètt nun è statò particolarmènt eccezionalè. Immagìn similì e' cacc decinà e' oggètt song statè ottenùt neglì ultimì annì, e 2015 TB145 nun si è rivelàt particolarmènt interessànt neànch ra chistu puntò e' vistà.

edit

File:W@H waves left.svgW@HFile:W@H waves right.svgL notizià e' finè ottòbr è statà poi oscuràt dal cchiu' piccirillo WT1190F, ro' qualè già a finè mesè era statò prevìst nu' impàtt o' 13 novèmbr e ca' si ritenèv esserè, ppe formà e densìtà, nu' probabìl rifiùt e' cacc missiòn spazialè. Moltè fontì sostenevàn ca' fossè statò identificàt infinè cu na' partè ro' vettòr dell’Apòll 10, ma a' cosà nun è statà maje ro' tuttò chiarà. Si è capitò a' finè cosà era probabilmènt WT1190F?

'Michèl ': Purtròpp no, nisciuno è riuscìt a determinàr cu certèzz cosà fossè. L’ipotès e' esserè nu' componènt dell’Apòll 10 è chella ca' ha circolàt e' cchiu' sui medià, probabilmènt ppe o' fatto ca' a' missiòn è ben notà o' grande pubblicò, e forsè pure ppe l’attraènt nomignòl “Snoòpy” associàt all’oggetto. L’unìc cosà ca' sappiàm ppe certò è ca' l’oggètt era in orbità terrèstr almenò dal 2009, pecché simme riuscìt a trovare osservaziòn e' quell’epocà. Potrèbb ovviamènt esserè pure assaie cchiu' vecchiò, ma sicuramènt nun cchiu' recentè.

Template:Wn/nap/W@H Domanda

'Michèl ': Decisamentè. o' rièntr e' WT1190F ha fornìt un’occasiòn irripetibìl ppe studiàr nu' oggètt in traiettorià e' impàtt cu a' Terrà. Nonostànt l’oggètt fossè artificialè, datà a' sua orbità assaie lontàn ra' Terrà, e fori dall’atmosferà, chistu eventò è statò na' perfètt simulaziòn e' cosà fa' into casò e' nu' futurò impàtt asteroidalè. ppe esempiò, o' nostrò centrò si è attivàt ppe ottenèr cchiu' osservaziòn possibilì, pure cu grandì telescopì, ppe studiàrn l’orbità, a' composiziòn e o' motò, e e' risultàt song statì ottimì.

Template:Wn/nap/W@H Domanda

'Michèl ': o' contrariò, è statò fatto moltò! o' rièntr dell’oggètt nell’atmosferà, e a' sua disintegrazionè, song statì osservàt ra nu' teàm e' astronòm (comprès nu' nostrò collaboratorè) ca' hannò organizzàt nu' sorvòl aereò, cu nu' businèss jet.Template:Wn/nap/Cìt web Vàr altrì teàm hannò pure tentàt osservaziòn ra terrà, ra' costà Sud dellò Sri Lankà, ma purtròpp e' pessìm condiziòn meteò hannò preclùs ognì risultato. Quèst osservaziòn ro' rièntr song assaie importantì. Ad esempiò, si sperà ca' e' datì ca' hannò ottenùt possàn rivelàr informaziòn utilì ppe determinàr megliò e' caratteristìch e a' composiziòn dell’oggettò, e quindì ridùrr o' rangè e' candidàt possibìl e magarì identificàrl cu certezzà. In generalè, esistè già nu' netwòrk e' astronòm ca' è “in allertà” ppe organizzàr campàgn e' osservaziòn ncopp'o' campò in casò e' impattì. In chistu casò o' netwòrk ha reagìt assaie bbene pecché avevàm nu' preavvìs e' moltè settimanè, ma l’obiettìv è chello e' ave' nu' sistèm cu ramificaziòn in varì paesì, in gradò e' mettèr nu' teàm ncopp'o' campò entrò 24-48 ore dal mument in cui si sappià e' nu' impàtt imminentè.

edit

Template:W@H Domandà

'Michèl ': a' storià ro' nomè e' WT1190F è statà effettivamènt oggètt e' moltà attenzionè. In rèaltà a' spiegaziòn e' chesta denominaziòn “anomalà” è assaie semplicè. Ognì vota ca' nu' nuovò oggètt vienè identificàt ra survèy e' scopertà, chisti assegnàn internamènt nu' “codicè” identificativò, spessò generàt ra calcolatòr cu algorìtm varì e cchiu' o menò casualì. int'e' casì normàl chistu codicè sopravvìv sul pochì giornì, pecché appenà ulteriòr osservatòr confermàn l’esistènz dell’oggettò, chistu ricevè na' designaziòn ufficiàl anno+lettere+numèr (comè chella e' 2015 TB145) ca' sovrascrìv a' designaziòn temporaneà. ppe WT1190F pèrò chistu procèss nun è accadutò, pecché ci si è subitò resì contò ca' l’oggètt era probabilmènt artificialè, e quindì nun e' è maje statà assegnàt na' designaziòn asteroidalè. Datò ca' purtròpp nun era notò a ca' oggètt corrispondessè, a' designaziòn temporaneà assegnàt o' mument ra' scopèrt è rimàst l’unìc disponibilè.

Template:W@H Domanda

'Michèl ': ppe 2015 TB145 nun teng vistò nessùn medià generalìst ca' abbià fatto notarè o' preavvìs abbastànz piccirillo cu cui era statò scopertò, pur essènd nu' eventò e' routine. Pèr WT1190F, invecè, a' mancànz cchiu' gravè a mie parerè è statò o' focalizzàrs sull’identificazionè, senzà menzionàr ca' in ognì casò l’evènt era estremamènt interessànt comm tèst in vistà e' nu' futurò impàtt e' nu' oggètt naturalè.

edit

Template:W@H Domanda

'Michèl ': Riferendòm a' versiòn inglès re' paginè e' chisti duje oggettì, personalmènt e' giudìc entràmb ottimè, in particolàr chella su WT1190F ca' fornìsc pure informaziòn nun banalì rendendòl accessibìl o' pubblico. Purtròpp notò ca' l’ediziòn italiàn nun ha invecè alcùn articòl riguàrd a WT1190F, a confèrm ra' mia convinziòn ca' nun abbià nata vota raggiuntò, almenò in ambitò astronomicò, nu' livèll e' profondìtà e accuratèzz o' parì ra' primà.

Notè edit

Fonti edit

Template:Cìt news

Template:Cìt news

Template:Dì a' tua

Template:WikimediaMenzione

Template:Pubblicato

Categoria:Europa Categoria:Italia Categoria:Sciènz e tecnologia Categoria:Astronomia Categoria:Intervistà