Wb/co/Sprissioni di Corsica

< Wb‎ | co
(Redirected from Wb/co/Spressione di Corsica)
Wb > co > Sprissioni di Corsica

I sprissioni di Corsica

Paesi par paesi, e cità par cità, i sprissioni di Corsica.

Participeti ancu vo à u prugettu e scriviti i sprissioni di i vosci paesi e cità!


A Costa edit

A Croce edit

A Crucichja edit

A Mazzola edit

A Munacia d'Orezza edit

A Porta edit

Afà edit

Aghjone edit

Aiacciu edit

  • un hè nè pesciu nè margaghjò
  • esse un veru groncu
  • dormi ganciu chì patella veghja
  • Baccalà per Corsica!
  • ti chjamani "morue" ma sè sempri baccalà
  • laca corra u pesciu
  • pari un popu cuntrariatu
  • Cristu l'ha cacciatu a mani da capu
  • hè quant'è à dì "o Signori, pareti mi issi vacchi"
  • s'attacca à Cristu annantu à a croci
  • pighjà à Cristu per a barba
  • dì li tutti i grazii di Diu
  • spigni candelu, chì a prucissiò hè longa
  • si cunsuma com'è un candelu
  • dopu mortu, cumunicò
  • mittaraghju u crespu à u catucciu
  • da tempu ch'una mosca si rorghi un chjodu
  • spela pidochju
  • hè una picciulata
  • polza a pulgia per pighjà li u sangui
  • ha bisognu di un ziu preti
  • u preti dici "fati com'è dicu, è micca com'è focu"
  • a volpi, chi si cunfessava, dissi: "feti prestu o missè, chì sentu belà"
  • essa techju com'è un porcu
  • ci capisci quant'è i porchi in a musica
  • li va com'è a sella à u porcu
  • avvigna quant'è i porchi magri
  • hè natu incù i sanni
  • un senti nè à mi nè à ti, nè à u porcu futtutu
  • u boiu chjama l'asinu curnutu
  • ha incettatu vacca è vitellu
  • comu vanu i to boii o Pà? - Un ùn pò e l'altru la sà.
  • metta u carrulu avanti i boii
  • a raghjò hè a toia, ma a capra hè a meia
  • cunnoscu i mè pecuri à l'andatura
  • pari un beccu siranti
  • hè com'è a capra à a frasca
  • hè un culombu mutu
  • avè un ciarbellu di cardalina
  • com'è ha fattu a cardalina, pò fà u tuturù
  • allevà u corbu da caccià ti l'ochji
  • hè fighjolu di a gallina bianca
  • hè pienu com'è l'ovu
  • cerca u pelu ind'è l'ovu
  • pari una mula insummata
  • basta à un perda a strada
  • corri dui cavalli in un tempu
  • tena u cavallu à à stalla
  • ghjucà un pezzu di cavallu mortu
  • razza nobili è sterpa ghjacarina
  • pari un ghjattu scurticatu
  • avè a scianza com'è i ghjacari in ghjesa
  • chè ti fissi prò com'è a pulenta à i ghjatti
  • una ghjatta tupaghja
  • culori di cani chì scappa
  • cani è cagnoli
  • mancu l'aqua di u mari, un u lava
  • aqua in bocca è sanguetti à i pedi
  • aqua puttana
  • adoranu i santi chì lucinu
  • un mi voli micca tumbà à Natali
  • vera à San Roccu ind'è u stagnalò
  • biatu à chì ti veri è santu à chì ti tocca!
  • vò amparà l'ave maria à u vescu
  • à prigà si va in ghjesa
  • ci vò à prigà si la bona
  • ha duratu da natali à Santu Stefanu
  • mangna patrenostru è caca diavuli
  • t'ha u pelu ind'u cori
  • essa a mezu à forbici è rasoghju
  • fà u tontu par un pagà a gamella
  • fà i conti senza l'ostariariu
  • U travaghju di Marì Brennu. Ciarri! Ciarri! ... Eppo buleghja.
  • l'arti di Michelassu: mangna eè bii è va à spassu
  • avè i mani tavunati
  • uniti com'è i diti di a mani
  • pichju cherchju parchè a botta rispondi
  • dà un colpu à a botta è l'altru à u chjerchju
  • ghjetta i butteghji è coghji i tappi
  • voli a botta piena è a moglia briaca
  • u bacinu hè colmu
  • t'hà assai pampana è micca uva
  • vesta da capu à pedi
  • mi s'arrizzani i capelli
  • avè a barretta in traversu* essa di capu ind'a nassa
  • t'ha u capellu più maiò ca u capu
  • essa di capu è di cora
  • t'ha a frebba mangnarina
  • a mangnatu u dolci, ùn n'ha ca da cacà l'amaru
  • mangnà si fruttu, fondu è caviali
  • sò chjachjari di dopu cena
  • trà paghja è fenu, u corpu hè pienu
  • hè meghju à vesta lu ca à mantena lu
  • parla com'è un libru apartu
  • in brama di fichi si magna turzò
  • ha pani è cumani è un sà magnà
  • quissu un hè farina da fà ostia
  • astutu ind'u brennu è scemu ind'a farina
  • avè u pani in tola
  • mangna più cumpani ca pani
  • largu ind'u brennu è strettu ind'a farina
  • hè una vera consula
  • un si sà da corra à andà pianu
  • va à fà ti trè salti à a marina di Gigi
  • un si sà s'ellu colla o s'ellu fala
  • saltà da u peru à a fica
  • com'è va a barca, va Bacchichja
  • un si sa s'ellu passa o s'ellu veni
  • si puraria truvà incù dui pedi ind'un scarpu
  • ventu in puppa
  • metta focu in arba verdi
  • balla ind'a zighja calda
  • sò quant'è a ghjustizia sarda
  • sticchitu com'è a ghjustizia
  • un pesu è dui misuri
  • và à bia o troghju
  • dà un colpu à a zucca
  • t'ha una scimia
  • una zucca biitoghja
  • Chè tù bii tù a Burgogna!
  • dinò un bollu eppo hè cottu
  • fà la trè libri ancù u saccu
  • s'hè fattu un saccu di nori
  • metta a so camisgia in collu à l'altri
  • s'hè missu ind'i belli panni
  • avè i scarpi strinti
  • vultà a vesta
  • ci hè da fà un ghjileccu à un paisanu
  • senti nascia l'arba
  • spazzà davanti a so porta
  • casa fatta è maestru fora
  • focu spintu è catena ghjilata
  • ha fattu a casa peghju ch'un fornu
  • sò dui pa u paghju
  • pari una ghjatta inguantata
  • a mera è u cuparchju
  • hè un ciavellu, chì ci vò ch'ellu sbotti
  • u spechju di a conca gialla
  • hè culu bassu com'è a ghjallina
  • essa buttaragata
  • pighja ti issa facciata
  • dicciu à a mè fighja, ch'intendi a mè nora
  • un fà micca u venachesu
  • ci hè da pighjà si i paesi
  • l'astutu di Quenza
  • pità più altu ca u culu
  • indù ellu casca si lascia u pantalò
  • essa porgu
  • quandu ha vistu i cughjoni ha dettu hè masciu
  • ha cacatu in barracca
  • ha cacatu ind'u spazzatu
  • merda o barretta rossa
  • ha fattu com'è u buvonu: è boga è boga! E ha finitu ind'a merda.
  • cortu è mal' taghjatu
  • và à fà ti caccià l'ochji
  • amà com'è u fumu à l'ochji
  • t'ha i pelli di salamu in ochji
  • un veri micca più luntanu ca u so nasu
  • l'arresta l'ochji par piegna
  • avè a peci à l'ochji
  • privà si di tuttu par un mancà di nulla
  • falsu com'è a lisciva
  • pari un batellu prontu à parta
  • un essa di sittimana
  • pighjà si la di pettu
  • faccia à cazzu
  • t'ha u latti annantu à i labbri
  • s'ùn hè vera hè ben' truvata

Aiti edit

Alandu edit

Alata edit

Albertacce edit

Albitreccia edit

Aleria edit

Algaghjola edit

Altaghjè edit

Altiani edit

Alzi edit

Ambiegna edit

Ampriani edit

Antisanti edit

Appiettu edit

Appiettu, appiettu, carci è pugn'à mezzu à pettu

"O tonti Appietinchi, cripate di fami, magneti linstinchi pà brama di pani, avé, avé, avé Maria..."

Arbiddara edit

Arbori edit

Aregnu edit

Arghjusta-Muricciu edit

Arru edit

Auddè edit

Avapessa edit

Azilonu-Ampaza edit

  • Ampaza, a trava
  • aghju addivatu i corbi par caccià mi l'ochja.
  • castrà i falchetti [Couper les cheveux en quatre]
  • èti truvatu a fica cuddatoghju [vous avez trouvé le bouc émissaire (Littéralement : le figuier sur lequel on peut facilement grimper)]
  • ha sasciatu à Cicciaronu tu es très instruit. (Littéralement : tu as feuilleté Cicéron).
  • hè compia a festa d'Ampaza
  • hè statu u viaghju di u sali
  • pari un gricciulu bocca aparta! [de quelqu'un qui parle trop)]
  • pari una sporta sfundata (de quelqu'un qui parle trop)
  • quissu sà quantu u granu vali a loghja
  • u so acu un hè cascatu in u lamaghjonu il est très doué pour la couture


Azzana edit

Balogna edit

Barbaghju edit

Barrettali edit

Bastelica edit


"Tonti Piracci, pessimi Bastirigacci"

Bastia edit

  • O manghji a minestra o salti a finestra
  • Quessu beie cume un tofone di rena
  • Si hè mossu un ventu à scurnà i boii
  • Ghjè un cantatore di cantina

Bastilicaccia edit

Belgudè edit

Belvideri-Campumoru edit

Bigornu edit

Biguglia edit

Bilia edit

Bisinchi edit

Bunifaziu edit

Brandu edit

Bucugnà edit

Detti di tutta a pievi di u Celavu :

Sottu à a foci Bucugnanu; Piazza nubuli Tavera; Corpi longhi Auccianesi; Stramuncchjati Carbuccesi; Macchjaghjoli son' Veracci; Pocchi e mali Tavaccacci; Traditori son' Piracci (Galant'omi); Scarziccabugnu Cuttulesi; Scornaboi Mezanacci (vali ancu pà Sarrula)...

Bustanicu edit

Cagnanu edit

Calacuccia edit

Calcatoghju edit

Calcatoghju, Calcatoghju, pocu à cena è micca aloghju

Calenzana edit

Calvi edit

Cambia edit

Campana edit

Campi edit

Campile edit

Campitellu edit

Campu edit

Canale di Verde edit

Canari edit

Canavaghja edit

Cannelle edit

Carbini edit

  • Saccu biotu ùn teni ritu !
  • A quandu troppu à quandu micca !
  • Porcu tichju ribucca à trova !


Carbuccia edit

Stramunchjati carbucesi (pas dégourdis)


Carchetu-Brusticu edit

Cardu-Turghjà edit

Carghjaca edit

Carghjese edit

Carpinetu edit

Carticasi edit

Casabianca edit

Casaglionu edit

Casalabriva edit

Casalta edit

Casamacciuli edit

Casanova edit

Casevechje edit

Castellu di Rostinu edit

Castifau edit

Castiglione edit

Castineta edit

Castirla edit

Cavru edit

Centuri edit

Cervioni edit

Chisà edit

Chjatra edit

Ciamannaccia edit

Coggia edit

Conca edit

Corscia edit

Corti edit

Coti-Chjavari edit

Cristinacce edit

Cugnocolu-Muntichji edit

Curbara edit

  • ancu u ghjallu li face l'ovu : si dice d'une persona chì hà a scianza

Currà edit

Cuttuli e Curtichjatu edit

Scarzzicabugnu son cuttulesi

"Cuttulesi culi appesi, Piracci taglia cappacci"

" Cuttuli, Cuttuli, setti funtani..."

Cuzzà edit

E Ville di Petrabugnu edit

Eccica-Suaredda edit

Erbaghjolu edit

Erone edit

Ersa edit

Évisa edit

Felce edit

Ferringule edit

Ficaghja edit

Figari edit

Foce edit

Fuzzà edit

Frassetu edit

  • à bocca di stomacu: m'hè fermu à bocca di stomacu
  • à pedi è senza zucca
  • à quandu troppu, à quandu micca
  • à quidda volta: hè statu fattu à quidda volta !
  • acqua in bocca!
  • aqua in bocca è ditu in culu!
  • veda à Ghjobba: aghju vistu à Ghjobba! [J'ai souffert le martyre.]
  • allora? - U frati s'hè coltu a sora!
  • amparà à babbu à futta
  • amparà à u preti à dì a messa
  • amparà l'ave maria à u vescu
  • ancu si conta edda!
  • ancu si conta edda ghjà!
  • ancu si volta edda à tè! (risposta à una ghjastema)
  • à caterna: Và à caterna!
  • andà com'è u furmagliu annantu à i maccarona: và com'è u furmagliu annantu à i maccarona!
  • Angnula si chjamava
  • annantu una anca!: andaria annantu una anca!
  • arba tabacca è chjoda!
  • avè l'asgiu: t'aveti l'asgiu!
  • avè trè facci: t'hà trè facci
  • avè u vagari: t'aveti u vagari
  • avè un cantara biota: t'hà una cantara biota!
  • avvigni à Vignali chì hè un beddu paesi!
  • baddà in a ziglia calda: l'aghju da fà baddà in a ziglia calda!
  • batti è scumbatti
  • beddu chi pari una puppùsgiula beau comme un coeur (Littéralement : * beau comme une huppe).
  • beddu comu un fiori [beau comme un coeur]
  • beddu chì pari un' fiori [beau comme un coeur ]
  • bocca chjusa è aqua in bocca
  • boccalà par Corsica!
  • briacu à tappu
  • briacu persu
  • briacu zuffu [complètement saoul]
  • bruttu puzzinosu [extrêmement sale]
  • bughju com'è in culu: hè bughju com'è in culu
  • bughju neru
  • cantani l'angnuli
  • carcu imbardatu
  • carcu inzimpinatu chargé comme un âne
  • castrà i falchetti [Couper les cheveux en quatre]
  • castrà i cucchi couper les cheveux en quatre
  • calca com'è un falchettu
  • circà a rogna à grattà: cerca a rogna à grattà (quand quelqu'un taquine quelqu'un d'autre)
  • capiscia ci com'è i porchi in a musica: ci capisci com'è i porchi in a musica [Il n'y comprend absolument rien]
  • ci hè da bia è da mangnà
  • ci hè trè ghjatti
  • ci voli chi eddu falghi in Zirionu à fà ò di culu
  • cioncu com'è una campana sourd comme un pot
  • cioncu comu un biccazzu sourd comme un pot
  • ciò ch'eddu hà in capu ùn hà in i pedi!
  • cordu comu un viulinu complètement bourré
  • cripà com'è buttacci
  • cuntenti com'è un cuccu content comme un pinson
  • cuntenti com'è un pichju content comme un pinson
  • dannu e risa !
  • dà un copu à u cherchju è l'altru à a botti
  • dumani ha da fà ghjornu!
  • essa à l'ultima: hè à l'ultima
  • essa à taglia cannedda: sò à taglia cannedda!
  • essa bè è megliu : erami bè è megliu.
  • essa di a camisgia: quissu hè di a camisgia!
  • essa quant'è à zappà in acqua : hè quant'è à zappà in acqua !
  • essa quant'è i cunigliuli: sò quant'è i cunigliuli!
  • essa quant'è i sturneddi: Sò quant'è i sturneddi!
  • duru com'è petra
  • duru chì pari petra
  • fà à calci è à pugni
  • fà u musu
  • faci un caldu chì si mori !
  • faci un fretu chì si secca !
  • faci l'arrega è porta
  • falà à ciarbeddu in bocca: semu falati à ciarbeddu in bocca! descendre à tombeau ouvert
  • falsu com'è a cicuta extrêmement faux
  • falsu com'è u ramu
  • fatigatu persu extrêmement fatigué
  • finu chì pari ostia extrêmement fin (littéralement : fin comme une hostie).
  • goffu com'è u piccatu laid comme un pou.
  • hè di capu è di coda il est très dégourdi
  • essa ci da perda a parola: ci hè da perda a parola!
  • essa quant'è à attaccà si à a croci: hè quant'è à attaccà si à a croci!
  • i calori di San Larenzu
  • i to antenni!
  • hè longa a cumpagnia di...
  • in casa di Cristu dans les décors. (Littéralement : dans la maison du Seigneur).
  • in quartu, in quinta è in culu (se dit de parents éloignés avec qui on n'est pas bien)
  • in quattru è trè setti En deux temps trois mouvements
  • in sù li forchi
  • incun eddu, ùn si sà da corra à andà pianu
  • issi pochi ghjorna
  • l'affari sò in francesu
  • l'hà tagliatu u capu c'est son portrait craché
  • l'hè cuddata è l'hè falata
  • l'emu persu senza ghjucà lu à carti
  • largu in brenna e schersu in farina
  • li mangna a suppa in capu!
  • li trema u barbazzali!
  • longu com'è a fami
  • longu com'è un palu di fasgiolu
  • malu com'è u piccatu
  • mangnà à dui canteghji: mangna à dui canteghji!
  • mangna quant'è setti
  • mangna paternostru e caca diauli
  • mansu tontu complètement apprivoisé.
  • metta à baccu
  • morini i sarpi
  • mortu un ghjacaru in a vigna !
  • neru com'è u carbonu
  • neru com'è u culu di a paghjola
  • novu framanti flambant neuf
  • parè un tappu: essa chjucu chjucu: Pari un tappu !
  • parè foli Asempiu: Parini foli ! c'est à peine croyable !
  • pari un diauli scatinatu!
  • pari un tappu: hè chjucu chjucu
  • passà par machja scannata: semu passati par machja scannata!
  • passà pa a cruna di l'acu: sé passatu pa a cruna di l'acu!
  • pidda, stidda è tira in a zidda!
  • pidda, tadda è metti in tuadda!
  • piglià si la in Zinefrica : Piglia ti la in Zinèfrica !
  • piova à bidò : Piuvia à bidò.
  • piova à bidunati : Piuvia à bidunati.
  • prigà si la bona: ci vò à prigà si la bona!
  • prummetta à bocca basgiata: m'hà prummissu à bocca basgiata
  • purtà in bocca
  • purtà pa u nasu mener par le bout du nez i porta pa u nasu
  • ridini ancu i sporti
  • ùn essa nè di u diauli nè di a croci: ùn hè nè di u diauli nè di a croci!
  • un possu micca piglià à Cristu pa a barba [lorsqu'on demande de faire quelque chose d'impossible]
  • un sa fà un ò di canna il est ignorant
  • tocca, tocca, in bracciu à minnana (chacun son tour)
  • riceva com'è un ghjacaru
  • roda l'aglia
  • rompa i stacchi
  • rossu chi pari un bagu tout rouge
  • rossu imbagatu tout rouge
  • sali è sapienza
  • scemu compiu complètement fou
  • scemu in tuttu complètement fou
  • seccu incastulatu complètement desséché
  • sempri festa in Ampaza ! ce n'est pas tous les jours fête.
  • senta si u culu merdosu
  • s'è tù li metti un graneddu d'oliu in culu, faci un litru d'oliu
  • s'é tù campi n'ha da veda d'altri
  • sinceru com'è l'acqua di u maccaronu
  • stà à senta quant'è i topa à veghja: i stocu à senta quant'è i topa à veghja!
  • sticchitu com'è a ghjustizia
  • tortu com'è un anca di ghjacaru
  • u viaghju di u sali: hè statu u viaghju di u sali
  • ùn ci capisci un ghjenuvesi
  • ùn essa micca di sittimana: ùn sò micca di sittimana
  • ùn fighjulà in faccia à nimu!
  • ùn firmà nè cottu nè crudu: ùn hè firmatu nè cottu nè crudu!
  • ùn hè mancu una fràula in bocca à l'orsu (ce n'est vraiment pas beaucoup)
  • ùn sa indù cacà l'ovu (d'un instable, qui ne sait pas où se fixer)
  • stà solu com'è l'arimitu rester seul comme un ermite
  • stancu mortu complètement épuisé
  • tamant'è u mondu immense
  • tamant'è una mastarucula
  • techju com'è un porcu
  • tontu com'è un sameri
  • tontu com'è un viteddu
  • tontu da lià
  • tontu di baddi
  • tontu in tuttu complètement fou
  • tontu persu totalement fou
  • Torna à Vignali chi hè u beddu paesi !
  • tranquillu com'è Battisti
  • trosciu battulu
  • u so culu taglia l'aghi
  • un annu hè cuccu, un annu hè falcu
  • ùn avè dui franchi par fà cantà un cecu: ùn hà dui franchi par fà cantà un cecu!
  • un li manca cà a parola elle est très perfectionnée
  • un n'ha nè pà u capu nè pà a coda on ne sait pas par quel bout le prendre.
  • un ni sorti mancu in calzunettu
  • ùn sà s'eddu codda o s'eddu fala
  • un saltu, un frisciu
  • un vedi mancu u corbu in u latti ! tu ne le vois pas alors qu'il est sous tes yeux !
  • va à circà u ruspu in a tana
  • vani com'è u cuparchjulu à a meda
  • vechju zerricu extrêmement vieux
  • vogli di corpu des désirs irréalisables sò vogli di corpu!

Fughjuchja edit

Furciolu edit

Furiani edit

Galeria edit

Gavignanu edit

Ghisoni edit

Ghisunaccia edit

Ghjucatoghju edit

Ghjuncaghju edit

Ghjunchetu edit

Granaccia edit

Grossa edit

Grussetu-A Prugna edit

Guagnu edit

Vargualè edit

I Cateri edit

L'Isula Rossa edit

L'Isulacciu di Fiumorbu edit

Lama edit

Lanu edit

Laretu di Taddà edit

  • scherzu in u brinnu e largu in a farina
  • hè finitu u tempu chì Marta filava. Avali sò vechja e mi scappa a bava
  • hè mortu Rigalinu
  • magru com'è un chjodu
  • metta u focu in arba verdi
  • grossu com'è una butti
  • duru com'è petra
  • grassu com'è un porcu
  • cuntenti com'è un cuccu
  • novu framanti
  • bruttu com'è u piccatu
  • forti com'è un scoddu
  • briacu zuffu
  • briacu persu
  • riccu merzu


Lavatoghju edit

Lecci edit

Lentu edit

Letia edit

Linguizzetta edit

Livesi edit

Livia edit

Lopigna edit

Loretu di Casinca edit

Lozzi edit

Lucciana edit

Lumiu edit

Luri edit

Macà-Croci edit

Mansu edit

Marignana edit

Matra edit

Mela edit

Meria edit

Merusaglia edit

  • à scimesca
  • rondu com'è una mela
  • comu và? - Com'è a capra annantu à a panca!
  • dì quant'è un campu di lupini
  • girandulà quant'è i pinseri
  • grassu com'è un pichjettu
  • pisà quant'è u piombu
  • stà à sente quant'è i topi à veghja Esempiu : i stò à sente quant'è i topi à veghja!

Moita edit

Moltifau edit

Montegrossu edit

Munacia d'Auddè edit

Muratu edit

Mursiglia edit

Muru edit

Murzu edit

Nessa edit

Nocariu edit

Noceta edit

Nonza edit

Novale edit

Novella edit

Ocana edit

Ochjatana edit

Ogliastru edit

Olcani edit

Oletta edit

Olmeta di Capicorsu edit

Olmeta di Tuda edit

Olmi-Cappella edit

Olmu edit

Omessa edit

Ortale edit

Ortiporiu edit

Ortu edit

Osani edit

Palasca edit

Palleca edit

Pancheraccia edit

Parata edit

Partinellu edit

Pastricciola edit

Patrimoniu edit

Pedicorti di Gaggiu edit

Pedicroce edit

Pedigrisgiu edit

Pedipartinu edit

Penta di Casinca edit

Penta-Acquatella edit

Perelli edit

Peri (i) edit

Traditori sò Piracci (certi dicini : galant'omi sò Piracci")

Cf. Bastelica / Bucugnà / Cuttuli

Peru-Casevechje edit

Petra di Verde edit

Petricaghju edit

Piana edit

Pianellu edit

Pianottuli-Caldareddu edit

Pianu edit

Piazzali edit

Piazzole edit

Pie-d'Orezza edit

Pietracorbara edit

Pietralba edit

Pietraserena edit

Pietrosu edit

Pieve edit

Pigna edit

Pila-Canali edit

  • Biatu à chì ti vedi e santu à chì ti tocca.
  • Mancu l'aqua di u mari u ti lava.
  • U sameri chi chjama pitonu u cavaddu!
  • una pacienzia di frati

Pinu edit

Piobetta edit

Pioggiola edit

Pitretu-Bicchisgià edit

Pitrusedda edit

Poghjolu edit

Poghju d'Oletta edit

Poghju di Nazza edit

Poghju di Venacu edit

Poghju-Marinacciu edit

Poghju-Mezzana edit

Polverosu edit

Popolasca edit

Porri edit

Porti-Vechju edit

  • Chì va pianu va sanu è chì va sanu va luntanu !


Pratu di Ghjuvellina edit

Prunelli di Casacconi edit

Prunelli di Fiumorbu edit

Prunu edit

Prupià edit

  • Pruprianu, Pruprianu, steti sani, steti luntanu!

Quasquara edit

Quenza edit

Quercitellu edit

Rapaggiu edit

Rapale edit

Rennu edit

Rezza edit

Riventosa edit

Roglianu edit

Rosazia edit

Rospigliani edit

Rusiu edit

Rutali edit

Salice edit

Salicetu edit

Sampolu edit

San Damianu edit

San Fiurenzu edit

San Gavinu d'Ampugnani edit

San Gavinu di Carbini edit

San Gavinu di Fiumorbu edit

San Gavinu di Tenda edit

San Ghjuvanni di Moriani edit

San Giulianu edit

San Lorenzu edit

  • hè contu à fà un cunventu à morianinchi
  • hè cume Magumettu un'ha nè casa nè tettu
  • sò di Castineta mi ritirgu
  • sò di Castineta miru e tiru
  • pidochju rifattu
  • hè u boie chi tratta u cavallu di curnutu
  • hè sgalabatu cume u veneri
  • u tenenu cume a coppa u veneri santu
  • so più parenti chè amighi
  • fa a veghja di san Gallu
  • fassi vene i fantiglioli
  • fughje cume u diavule à a croce
  • hé bugiardu cume scopa
  • hé falsu cume a lisciva
  • O manghja issa minestra O salta issa finestra
  • tantu à tene chè à scurtica
  • a matina leone a sera cuglione
  • agliu hè andatu e cipolla hè vultatu
  • hé andatu beccu hè turnatu capra
  • va à piglia l'acqua cu u spurtellu
  • stocafissu e baccalà apri a bocca e fà fala


San Martinu di Lota edit

San Nicolau edit

Sant' Andrea di Boziu edit

Sant' Andrea di Cotone edit

Sant' Antoninu edit

Sant'Andrea d'Urcinu edit

Santa Lucia di Mercuriu edit

Santa Lucia di Moriani edit

Santa Lucia di Tallà edit

Santa Maria di Lota edit

Santa Maria-Figaniedda edit

Santa Maria-Poghju edit

Santa Maria-Sichè edit

  • ci capisci com'è Cristu in i sarrènduli Il n'y comprend absolument rien.


Santa Reparata di Balagna edit

Santa Reparata di Moriani edit

Santu Petru di Tenda edit

Santu Petru di Venacu edit

Sari d'Urcinu edit

Sari-Sulinzara edit

Sarra di Farru edit

Sarra di Scupamè edit

Sarrula e Carcupinu edit

Cf Bucugnà (Mezana)

Sarrula-Carcupinu : Poccu pani e micca vinu !

Sartè edit

Scata edit

Scolca edit

Sermanu edit

Serra di Fiumorbu edit

Serriera edit

Silvarecciu edit

Siscu edit

Soccia edit

Solaru edit

Sorbu-Occagnanu edit

Soriu edit

Sotta edit

Soveria edit

Speloncatu edit

Stazzona edit

Suddacarò edit

Surbuddà edit

Tagliu-Isolacciu edit

Talasani edit

Tallone edit

Tarranu edit

Tassu edit

Tavacu edit

Pocchi e mali tavacacci


Tavera edit

Piazza nubuli Tavera

Tocchisi edit

Todda edit

Tominu edit

Tralonca edit

U Borgu edit

U Castellà di Casinca edit

U Castellà di Mercuriu edit

U Favalellu edit

U Felicetu edit

U Lugu di Nazza edit

U Monte edit

U Mucale edit

U Munticellu edit

U Muracciole edit

U Musuleu edit

Ucciani edit

Corpi longhi Auccianesi


Ulmetu edit

Ulmiccia edit

Urbalaconu edit

Urtaca edit

  • capisce per e nacre cum'è i pesci!
  • avè una nappa à spenghje i candeli in chjesa
  • dì quant'è un campu di lupini
  • cuntà ne à coda di lovia
  • lascià una creanza à l'aschese

Valle d'Alesani edit

Valle d'Orezza edit

Valle di Campoloru edit

Valle di Rostinu edit

Vallecalle edit

Valli di Mezzana edit

Scornaboi mezanacci*

  • incl. Sarrula e Carcopinu

Vallica edit

Velone-Ornetu edit

Venacu edit

  • t'hà e zucche chi li nascenu in culu


Ventiseri edit

  • Firmassi com'un bucali
  • Framettasi in l' affari di l'altri
  • Magnassi a vitella in corpu à a vacca
  • Fà una vita peghju chè un caraccò
  • ùn hè nè carni nè pesciu


Venzolasca edit

Verdese edit

Veru edit

Machjaghjoli sò verracci


Vescovatu edit

Vezzani edit

Vicu edit

  • ci corre u batarchju: un ci hè nimu
  • da sestu in pianu: de but en blanc
  • hè in apa : il est fébrile
  • rondu com'è un ballinu
  • un colpu à u chjerchju e quill'altru à a botte
  • ziricà u vispaghju chercher les problèmes


Vighjaneddu edit

Vignale edit

Villanova edit

Ville di Parasu edit

Vivariu edit

A Vulpaiola edit

Vutera-I Bagni di Vutera edit

Zalana edit

Zevacu edit

  • ghjandi di listessa leccia
  • l'ovu ùn servi micca ca in Pasqua, ma servi tutti i ghjorna
  • veda à Croci Asempiu: Aghju vistu à Croci !
  • vultà i spaddi Asempiu: M'hà vultatu i spaddi

Zicavu edit

Zigliara edit

Zilia edit

Zirubia edit

Zonza edit

Zozza edit

Zuani edit

I participanti à u prugettu edit

Sarratu Fora