Wb/co/Sprissioni di Corsica
I sprissioni di Corsica
Paesi par paesi, e cità par cità, i sprissioni di Corsica.
Participeti ancu vo à u prugettu e scriviti i sprissioni di i vosci paesi e cità!
A Costa edit
A Croce edit
A Crucichja edit
A Mazzola edit
A Munacia d'Orezza edit
A Porta edit
Afà edit
Aghjone edit
Aiacciu edit
- un hè nè pesciu nè margaghjò
- esse un veru groncu
- dormi ganciu chì patella veghja
- Baccalà per Corsica!
- ti chjamani "morue" ma sè sempri baccalà
- laca corra u pesciu
- pari un popu cuntrariatu
- Cristu l'ha cacciatu a mani da capu
- hè quant'è à dì "o Signori, pareti mi issi vacchi"
- s'attacca à Cristu annantu à a croci
- pighjà à Cristu per a barba
- dì li tutti i grazii di Diu
- spigni candelu, chì a prucissiò hè longa
- si cunsuma com'è un candelu
- dopu mortu, cumunicò
- mittaraghju u crespu à u catucciu
- da tempu ch'una mosca si rorghi un chjodu
- spela pidochju
- hè una picciulata
- polza a pulgia per pighjà li u sangui
- ha bisognu di un ziu preti
- u preti dici "fati com'è dicu, è micca com'è focu"
- a volpi, chi si cunfessava, dissi: "feti prestu o missè, chì sentu belà"
- essa techju com'è un porcu
- ci capisci quant'è i porchi in a musica
- li va com'è a sella à u porcu
- avvigna quant'è i porchi magri
- hè natu incù i sanni
- un senti nè à mi nè à ti, nè à u porcu futtutu
- u boiu chjama l'asinu curnutu
- ha incettatu vacca è vitellu
- comu vanu i to boii o Pà? - Un ùn pò e l'altru la sà.
- metta u carrulu avanti i boii
- a raghjò hè a toia, ma a capra hè a meia
- cunnoscu i mè pecuri à l'andatura
- pari un beccu siranti
- hè com'è a capra à a frasca
- hè un culombu mutu
- avè un ciarbellu di cardalina
- com'è ha fattu a cardalina, pò fà u tuturù
- allevà u corbu da caccià ti l'ochji
- hè fighjolu di a gallina bianca
- hè pienu com'è l'ovu
- cerca u pelu ind'è l'ovu
- pari una mula insummata
- basta à un perda a strada
- corri dui cavalli in un tempu
- tena u cavallu à à stalla
- ghjucà un pezzu di cavallu mortu
- razza nobili è sterpa ghjacarina
- pari un ghjattu scurticatu
- avè a scianza com'è i ghjacari in ghjesa
- chè ti fissi prò com'è a pulenta à i ghjatti
- una ghjatta tupaghja
- culori di cani chì scappa
- cani è cagnoli
- mancu l'aqua di u mari, un u lava
- aqua in bocca è sanguetti à i pedi
- aqua puttana
- adoranu i santi chì lucinu
- un mi voli micca tumbà à Natali
- vera à San Roccu ind'è u stagnalò
- biatu à chì ti veri è santu à chì ti tocca!
- vò amparà l'ave maria à u vescu
- à prigà si va in ghjesa
- ci vò à prigà si la bona
- ha duratu da natali à Santu Stefanu
- mangna patrenostru è caca diavuli
- t'ha u pelu ind'u cori
- essa a mezu à forbici è rasoghju
- fà u tontu par un pagà a gamella
- fà i conti senza l'ostariariu
- U travaghju di Marì Brennu. Ciarri! Ciarri! ... Eppo buleghja.
- l'arti di Michelassu: mangna eè bii è va à spassu
- avè i mani tavunati
- uniti com'è i diti di a mani
- pichju cherchju parchè a botta rispondi
- dà un colpu à a botta è l'altru à u chjerchju
- ghjetta i butteghji è coghji i tappi
- voli a botta piena è a moglia briaca
- u bacinu hè colmu
- t'hà assai pampana è micca uva
- vesta da capu à pedi
- mi s'arrizzani i capelli
- avè a barretta in traversu* essa di capu ind'a nassa
- t'ha u capellu più maiò ca u capu
- essa di capu è di cora
- t'ha a frebba mangnarina
- a mangnatu u dolci, ùn n'ha ca da cacà l'amaru
- mangnà si fruttu, fondu è caviali
- sò chjachjari di dopu cena
- trà paghja è fenu, u corpu hè pienu
- hè meghju à vesta lu ca à mantena lu
- parla com'è un libru apartu
- in brama di fichi si magna turzò
- ha pani è cumani è un sà magnà
- quissu un hè farina da fà ostia
- astutu ind'u brennu è scemu ind'a farina
- avè u pani in tola
- mangna più cumpani ca pani
- largu ind'u brennu è strettu ind'a farina
- hè una vera consula
- un si sà da corra à andà pianu
- va à fà ti trè salti à a marina di Gigi
- un si sà s'ellu colla o s'ellu fala
- saltà da u peru à a fica
- com'è va a barca, va Bacchichja
- un si sa s'ellu passa o s'ellu veni
- si puraria truvà incù dui pedi ind'un scarpu
- ventu in puppa
- metta focu in arba verdi
- balla ind'a zighja calda
- sò quant'è a ghjustizia sarda
- sticchitu com'è a ghjustizia
- un pesu è dui misuri
- và à bia o troghju
- dà un colpu à a zucca
- t'ha una scimia
- una zucca biitoghja
- Chè tù bii tù a Burgogna!
- dinò un bollu eppo hè cottu
- fà la trè libri ancù u saccu
- s'hè fattu un saccu di nori
- metta a so camisgia in collu à l'altri
- s'hè missu ind'i belli panni
- avè i scarpi strinti
- vultà a vesta
- ci hè da fà un ghjileccu à un paisanu
- senti nascia l'arba
- spazzà davanti a so porta
- casa fatta è maestru fora
- focu spintu è catena ghjilata
- ha fattu a casa peghju ch'un fornu
- sò dui pa u paghju
- pari una ghjatta inguantata
- a mera è u cuparchju
- hè un ciavellu, chì ci vò ch'ellu sbotti
- u spechju di a conca gialla
- hè culu bassu com'è a ghjallina
- essa buttaragata
- pighja ti issa facciata
- dicciu à a mè fighja, ch'intendi a mè nora
- un fà micca u venachesu
- ci hè da pighjà si i paesi
- l'astutu di Quenza
- pità più altu ca u culu
- indù ellu casca si lascia u pantalò
- essa porgu
- quandu ha vistu i cughjoni ha dettu hè masciu
- ha cacatu in barracca
- ha cacatu ind'u spazzatu
- merda o barretta rossa
- ha fattu com'è u buvonu: è boga è boga! E ha finitu ind'a merda.
- cortu è mal' taghjatu
- và à fà ti caccià l'ochji
- amà com'è u fumu à l'ochji
- t'ha i pelli di salamu in ochji
- un veri micca più luntanu ca u so nasu
- l'arresta l'ochji par piegna
- avè a peci à l'ochji
- privà si di tuttu par un mancà di nulla
- falsu com'è a lisciva
- pari un batellu prontu à parta
- un essa di sittimana
- pighjà si la di pettu
- faccia à cazzu
- t'ha u latti annantu à i labbri
- s'ùn hè vera hè ben' truvata
Aiti edit
Alandu edit
Alata edit
Albertacce edit
Albitreccia edit
Aleria edit
Algaghjola edit
Altaghjè edit
Altiani edit
Alzi edit
Ambiegna edit
Ampriani edit
Antisanti edit
Appiettu edit
Appiettu, appiettu, carci è pugn'à mezzu à pettu
"O tonti Appietinchi, cripate di fami, magneti linstinchi pà brama di pani, avé, avé, avé Maria..."
Arbiddara edit
Arbori edit
Aregnu edit
Arghjusta-Muricciu edit
Arru edit
Auddè edit
Avapessa edit
Azilonu-Ampaza edit
- Ampaza, a trava
- aghju addivatu i corbi par caccià mi l'ochja.
- castrà i falchetti [Couper les cheveux en quatre]
- èti truvatu a fica cuddatoghju [vous avez trouvé le bouc émissaire (Littéralement : le figuier sur lequel on peut facilement grimper)]
- ha sasciatu à Cicciaronu tu es très instruit. (Littéralement : tu as feuilleté Cicéron).
- hè compia a festa d'Ampaza
- hè statu u viaghju di u sali
- pari un gricciulu bocca aparta! [de quelqu'un qui parle trop)]
- pari una sporta sfundata (de quelqu'un qui parle trop)
- quissu sà quantu u granu vali a loghja
- u so acu un hè cascatu in u lamaghjonu il est très doué pour la couture
Azzana edit
Balogna edit
Barbaghju edit
Barrettali edit
Bastelica edit
"Tonti Piracci, pessimi Bastirigacci"
Bastia edit
- O manghji a minestra o salti a finestra
- Quessu beie cume un tofone di rena
- Si hè mossu un ventu à scurnà i boii
- Ghjè un cantatore di cantina
Bastilicaccia edit
Belgudè edit
Belvideri-Campumoru edit
Bigornu edit
Biguglia edit
Bilia edit
Bisinchi edit
Bunifaziu edit
Brandu edit
Bucugnà edit
Detti di tutta a pievi di u Celavu :
Sottu à a foci Bucugnanu; Piazza nubuli Tavera; Corpi longhi Auccianesi; Stramuncchjati Carbuccesi; Macchjaghjoli son' Veracci; Pocchi e mali Tavaccacci; Traditori son' Piracci (Galant'omi); Scarziccabugnu Cuttulesi; Scornaboi Mezanacci (vali ancu pà Sarrula)...
Bustanicu edit
Cagnanu edit
Calacuccia edit
Calcatoghju edit
Calcatoghju, Calcatoghju, pocu à cena è micca aloghju
Calenzana edit
Calvi edit
Cambia edit
Campana edit
Campi edit
Campile edit
Campitellu edit
Campu edit
Canale di Verde edit
Canari edit
Cannelle edit
Carbini edit
- Saccu biotu ùn teni ritu !
- A quandu troppu à quandu micca !
- Porcu tichju ribucca à trova !
Carbuccia edit
Stramunchjati carbucesi (pas dégourdis)
Carchetu-Brusticu edit
Cardu-Turghjà edit
Carghjaca edit
Carghjese edit
Carpinetu edit
Carticasi edit
Casabianca edit
Casaglionu edit
Casalabriva edit
Casalta edit
Casamacciuli edit
Casanova edit
Casevechje edit
Castellu di Rostinu edit
Castifau edit
Castiglione edit
Castineta edit
Castirla edit
Cavru edit
Centuri edit
Cervioni edit
Chisà edit
Chjatra edit
Ciamannaccia edit
Coggia edit
Conca edit
Corscia edit
Corti edit
Coti-Chjavari edit
Cristinacce edit
Cugnocolu-Muntichji edit
Curbara edit
- ancu u ghjallu li face l'ovu : si dice d'une persona chì hà a scianza
Currà edit
Cuttuli e Curtichjatu edit
Scarzzicabugnu son cuttulesi
"Cuttulesi culi appesi, Piracci taglia cappacci"
" Cuttuli, Cuttuli, setti funtani..."
Cuzzà edit
E Ville di Petrabugnu edit
Eccica-Suaredda edit
Erbaghjolu edit
Erone edit
Ersa edit
Évisa edit
Felce edit
Ferringule edit
Ficaghja edit
Figari edit
Foce edit
Fuzzà edit
Frassetu edit
- à bocca di stomacu: m'hè fermu à bocca di stomacu
- à pedi è senza zucca
- à quandu troppu, à quandu micca
- à quidda volta: hè statu fattu à quidda volta !
- acqua in bocca!
- aqua in bocca è ditu in culu!
- veda à Ghjobba: aghju vistu à Ghjobba! [J'ai souffert le martyre.]
- allora? - U frati s'hè coltu a sora!
- amparà à babbu à futta
- amparà à u preti à dì a messa
- amparà l'ave maria à u vescu
- ancu si conta edda!
- ancu si conta edda ghjà!
- ancu si volta edda à tè! (risposta à una ghjastema)
- à caterna: Và à caterna!
- andà com'è u furmagliu annantu à i maccarona: và com'è u furmagliu annantu à i maccarona!
- Angnula si chjamava
- annantu una anca!: andaria annantu una anca!
- arba tabacca è chjoda!
- avè l'asgiu: t'aveti l'asgiu!
- avè trè facci: t'hà trè facci
- avè u vagari: t'aveti u vagari
- avè un cantara biota: t'hà una cantara biota!
- avvigni à Vignali chì hè un beddu paesi!
- baddà in a ziglia calda: l'aghju da fà baddà in a ziglia calda!
- batti è scumbatti
- beddu chi pari una puppùsgiula beau comme un coeur (Littéralement : * beau comme une huppe).
- beddu comu un fiori [beau comme un coeur]
- beddu chì pari un' fiori [beau comme un coeur ]
- bocca chjusa è aqua in bocca
- boccalà par Corsica!
- briacu à tappu
- briacu persu
- briacu zuffu [complètement saoul]
- bruttu puzzinosu [extrêmement sale]
- bughju com'è in culu: hè bughju com'è in culu
- bughju neru
- cantani l'angnuli
- carcu imbardatu
- carcu inzimpinatu chargé comme un âne
- castrà i falchetti [Couper les cheveux en quatre]
- castrà i cucchi couper les cheveux en quatre
- calca com'è un falchettu
- circà a rogna à grattà: cerca a rogna à grattà (quand quelqu'un taquine quelqu'un d'autre)
- capiscia ci com'è i porchi in a musica: ci capisci com'è i porchi in a musica [Il n'y comprend absolument rien]
- ci hè da bia è da mangnà
- ci hè trè ghjatti
- ci voli chi eddu falghi in Zirionu à fà ò di culu
- cioncu com'è una campana sourd comme un pot
- cioncu comu un biccazzu sourd comme un pot
- ciò ch'eddu hà in capu ùn hà in i pedi!
- cordu comu un viulinu complètement bourré
- cripà com'è buttacci
- cuntenti com'è un cuccu content comme un pinson
- cuntenti com'è un pichju content comme un pinson
- dannu e risa !
- dà un copu à u cherchju è l'altru à a botti
- dumani ha da fà ghjornu!
- essa à l'ultima: hè à l'ultima
- essa à taglia cannedda: sò à taglia cannedda!
- essa bè è megliu : erami bè è megliu.
- essa di a camisgia: quissu hè di a camisgia!
- essa quant'è à zappà in acqua : hè quant'è à zappà in acqua !
- essa quant'è i cunigliuli: sò quant'è i cunigliuli!
- essa quant'è i sturneddi: Sò quant'è i sturneddi!
- duru com'è petra
- duru chì pari petra
- fà à calci è à pugni
- fà u musu
- faci un caldu chì si mori !
- faci un fretu chì si secca !
- faci l'arrega è porta
- falà à ciarbeddu in bocca: semu falati à ciarbeddu in bocca! descendre à tombeau ouvert
- falsu com'è a cicuta extrêmement faux
- falsu com'è u ramu
- fatigatu persu extrêmement fatigué
- finu chì pari ostia extrêmement fin (littéralement : fin comme une hostie).
- goffu com'è u piccatu laid comme un pou.
- hè di capu è di coda il est très dégourdi
- essa ci da perda a parola: ci hè da perda a parola!
- essa quant'è à attaccà si à a croci: hè quant'è à attaccà si à a croci!
- i calori di San Larenzu
- i to antenni!
- hè longa a cumpagnia di...
- in casa di Cristu dans les décors. (Littéralement : dans la maison du Seigneur).
- in quartu, in quinta è in culu (se dit de parents éloignés avec qui on n'est pas bien)
- in quattru è trè setti En deux temps trois mouvements
- in sù li forchi
- incun eddu, ùn si sà da corra à andà pianu
- issi pochi ghjorna
- l'affari sò in francesu
- l'hà tagliatu u capu c'est son portrait craché
- l'hè cuddata è l'hè falata
- l'emu persu senza ghjucà lu à carti
- largu in brenna e schersu in farina
- li mangna a suppa in capu!
- li trema u barbazzali!
- longu com'è a fami
- longu com'è un palu di fasgiolu
- malu com'è u piccatu
- mangnà à dui canteghji: mangna à dui canteghji!
- mangna quant'è setti
- mangna paternostru e caca diauli
- mansu tontu complètement apprivoisé.
- metta à baccu
- morini i sarpi
- mortu un ghjacaru in a vigna !
- neru com'è u carbonu
- neru com'è u culu di a paghjola
- novu framanti flambant neuf
- parè un tappu: essa chjucu chjucu: Pari un tappu !
- parè foli Asempiu: Parini foli ! c'est à peine croyable !
- pari un diauli scatinatu!
- pari un tappu: hè chjucu chjucu
- passà par machja scannata: semu passati par machja scannata!
- passà pa a cruna di l'acu: sé passatu pa a cruna di l'acu!
- pidda, stidda è tira in a zidda!
- pidda, tadda è metti in tuadda!
- piglià si la in Zinefrica : Piglia ti la in Zinèfrica !
- piova à bidò : Piuvia à bidò.
- piova à bidunati : Piuvia à bidunati.
- prigà si la bona: ci vò à prigà si la bona!
- prummetta à bocca basgiata: m'hà prummissu à bocca basgiata
- purtà in bocca
- purtà pa u nasu mener par le bout du nez i porta pa u nasu
- ridini ancu i sporti
- ùn essa nè di u diauli nè di a croci: ùn hè nè di u diauli nè di a croci!
- un possu micca piglià à Cristu pa a barba [lorsqu'on demande de faire quelque chose d'impossible]
- un sa fà un ò di canna il est ignorant
- tocca, tocca, in bracciu à minnana (chacun son tour)
- riceva com'è un ghjacaru
- roda l'aglia
- rompa i stacchi
- rossu chi pari un bagu tout rouge
- rossu imbagatu tout rouge
- sali è sapienza
- scemu compiu complètement fou
- scemu in tuttu complètement fou
- seccu incastulatu complètement desséché
- sempri festa in Ampaza ! ce n'est pas tous les jours fête.
- senta si u culu merdosu
- s'è tù li metti un graneddu d'oliu in culu, faci un litru d'oliu
- s'é tù campi n'ha da veda d'altri
- sinceru com'è l'acqua di u maccaronu
- stà à senta quant'è i topa à veghja: i stocu à senta quant'è i topa à veghja!
- sticchitu com'è a ghjustizia
- tortu com'è un anca di ghjacaru
- u viaghju di u sali: hè statu u viaghju di u sali
- ùn ci capisci un ghjenuvesi
- ùn essa micca di sittimana: ùn sò micca di sittimana
- ùn fighjulà in faccia à nimu!
- ùn firmà nè cottu nè crudu: ùn hè firmatu nè cottu nè crudu!
- ùn hè mancu una fràula in bocca à l'orsu (ce n'est vraiment pas beaucoup)
- ùn sa indù cacà l'ovu (d'un instable, qui ne sait pas où se fixer)
- stà solu com'è l'arimitu rester seul comme un ermite
- stancu mortu complètement épuisé
- tamant'è u mondu immense
- tamant'è una mastarucula
- techju com'è un porcu
- tontu com'è un sameri
- tontu com'è un viteddu
- tontu da lià
- tontu di baddi
- tontu in tuttu complètement fou
- tontu persu totalement fou
- Torna à Vignali chi hè u beddu paesi !
- tranquillu com'è Battisti
- trosciu battulu
- u so culu taglia l'aghi
- un annu hè cuccu, un annu hè falcu
- ùn avè dui franchi par fà cantà un cecu: ùn hà dui franchi par fà cantà un cecu!
- un li manca cà a parola elle est très perfectionnée
- un n'ha nè pà u capu nè pà a coda on ne sait pas par quel bout le prendre.
- un ni sorti mancu in calzunettu
- ùn sà s'eddu codda o s'eddu fala
- un saltu, un frisciu
- un vedi mancu u corbu in u latti ! tu ne le vois pas alors qu'il est sous tes yeux !
- va à circà u ruspu in a tana
- vani com'è u cuparchjulu à a meda
- vechju zerricu extrêmement vieux
- vogli di corpu des désirs irréalisables sò vogli di corpu!
Fughjuchja edit
Furciolu edit
Furiani edit
Galeria edit
Gavignanu edit
Ghisoni edit
Ghisunaccia edit
Ghjucatoghju edit
Ghjuncaghju edit
Ghjunchetu edit
Granaccia edit
Grossa edit
Grussetu-A Prugna edit
Guagnu edit
Vargualè edit
I Cateri edit
L'Isula Rossa edit
L'Isulacciu di Fiumorbu edit
Lama edit
Lanu edit
Laretu di Taddà edit
- scherzu in u brinnu e largu in a farina
- hè finitu u tempu chì Marta filava. Avali sò vechja e mi scappa a bava
- hè mortu Rigalinu
- magru com'è un chjodu
- metta u focu in arba verdi
- grossu com'è una butti
- duru com'è petra
- grassu com'è un porcu
- cuntenti com'è un cuccu
- novu framanti
- bruttu com'è u piccatu
- forti com'è un scoddu
- briacu zuffu
- briacu persu
- riccu merzu
Lavatoghju edit
Lecci edit
Lentu edit
Letia edit
Linguizzetta edit
Livesi edit
Livia edit
Lopigna edit
Loretu di Casinca edit
Lozzi edit
Lucciana edit
Lumiu edit
Luri edit
Macà-Croci edit
Mansu edit
Marignana edit
Matra edit
Mela edit
Meria edit
Merusaglia edit
- à scimesca
- rondu com'è una mela
- comu và? - Com'è a capra annantu à a panca!
- dì quant'è un campu di lupini
- girandulà quant'è i pinseri
- grassu com'è un pichjettu
- pisà quant'è u piombu
- stà à sente quant'è i topi à veghja Esempiu : i stò à sente quant'è i topi à veghja!
Moita edit
Moltifau edit
Montegrossu edit
Munacia d'Auddè edit
Muratu edit
Mursiglia edit
Muru edit
Murzu edit
Nessa edit
Nocariu edit
Noceta edit
Nonza edit
Novale edit
Novella edit
Ocana edit
Ochjatana edit
Ogliastru edit
Olcani edit
Oletta edit
Olmeta di Capicorsu edit
Olmeta di Tuda edit
Olmi-Cappella edit
Olmu edit
Omessa edit
Ortale edit
Ortiporiu edit
Ortu edit
Osani edit
Ota edit
Palasca edit
Palleca edit
Pancheraccia edit
Parata edit
Partinellu edit
Pastricciola edit
Patrimoniu edit
Pedicorti di Gaggiu edit
Pedicroce edit
Pedigrisgiu edit
Pedipartinu edit
Penta di Casinca edit
Penta-Acquatella edit
Perelli edit
Peri (i) edit
Traditori sò Piracci (certi dicini : galant'omi sò Piracci")
Cf. Bastelica / Bucugnà / Cuttuli
Peru-Casevechje edit
Petra di Verde edit
Petricaghju edit
Piana edit
Pianellu edit
Pianottuli-Caldareddu edit
Pianu edit
Piazzali edit
Piazzole edit
Pie-d'Orezza edit
Pietracorbara edit
Pietralba edit
Pietraserena edit
Pietrosu edit
Pieve edit
Pigna edit
Pila-Canali edit
- Biatu à chì ti vedi e santu à chì ti tocca.
- Mancu l'aqua di u mari u ti lava.
- U sameri chi chjama pitonu u cavaddu!
- una pacienzia di frati
Pinu edit
Piobetta edit
Pioggiola edit
Pitretu-Bicchisgià edit
Pitrusedda edit
Poghjolu edit
Poghju d'Oletta edit
Poghju di Nazza edit
Poghju di Venacu edit
Poghju-Marinacciu edit
Poghju-Mezzana edit
Polverosu edit
Popolasca edit
Porri edit
Porti-Vechju edit
- Chì va pianu va sanu è chì va sanu va luntanu !
Pratu di Ghjuvellina edit
Prunelli di Casacconi edit
Prunelli di Fiumorbu edit
Prunu edit
Prupià edit
- Pruprianu, Pruprianu, steti sani, steti luntanu!
Quasquara edit
Quenza edit
Quercitellu edit
Rapaggiu edit
Rapale edit
Rennu edit
Rezza edit
Riventosa edit
Roglianu edit
Rosazia edit
Rospigliani edit
Rusiu edit
Rutali edit
Salice edit
Salicetu edit
Sampolu edit
San Damianu edit
San Fiurenzu edit
San Gavinu d'Ampugnani edit
San Gavinu di Carbini edit
San Gavinu di Fiumorbu edit
San Gavinu di Tenda edit
San Ghjuvanni di Moriani edit
San Giulianu edit
San Lorenzu edit
- hè contu à fà un cunventu à morianinchi
- hè cume Magumettu un'ha nè casa nè tettu
- sò di Castineta mi ritirgu
- sò di Castineta miru e tiru
- pidochju rifattu
- hè u boie chi tratta u cavallu di curnutu
- hè sgalabatu cume u veneri
- u tenenu cume a coppa u veneri santu
- so più parenti chè amighi
- fa a veghja di san Gallu
- fassi vene i fantiglioli
- fughje cume u diavule à a croce
- hé bugiardu cume scopa
- hé falsu cume a lisciva
- O manghja issa minestra O salta issa finestra
- tantu à tene chè à scurtica
- a matina leone a sera cuglione
- agliu hè andatu e cipolla hè vultatu
- hé andatu beccu hè turnatu capra
- va à piglia l'acqua cu u spurtellu
- stocafissu e baccalà apri a bocca e fà fala
San Martinu di Lota edit
San Nicolau edit
Sant' Andrea di Boziu edit
Sant' Andrea di Cotone edit
Sant' Antoninu edit
Sant'Andrea d'Urcinu edit
Santa Lucia di Mercuriu edit
Santa Lucia di Moriani edit
Santa Lucia di Tallà edit
Santa Maria di Lota edit
Santa Maria-Figaniedda edit
Santa Maria-Poghju edit
Santa Maria-Sichè edit
- ci capisci com'è Cristu in i sarrènduli Il n'y comprend absolument rien.
Santa Reparata di Balagna edit
Santa Reparata di Moriani edit
Santu Petru di Tenda edit
Santu Petru di Venacu edit
Sari d'Urcinu edit
Sari-Sulinzara edit
Sarra di Farru edit
Sarra di Scupamè edit
Sarrula e Carcupinu edit
Cf Bucugnà (Mezana)
Sarrula-Carcupinu : Poccu pani e micca vinu !
Sartè edit
Scata edit
Scolca edit
Sermanu edit
Serra di Fiumorbu edit
Serriera edit
Silvarecciu edit
Siscu edit
Soccia edit
Solaru edit
Sorbu-Occagnanu edit
Soriu edit
Sotta edit
Soveria edit
Speloncatu edit
Stazzona edit
Suddacarò edit
Surbuddà edit
Tagliu-Isolacciu edit
Talasani edit
Tallone edit
Tarranu edit
Tassu edit
Tavacu edit
Pocchi e mali tavacacci
Tavera edit
Piazza nubuli Tavera
Tocchisi edit
Todda edit
Tominu edit
Tralonca edit
U Borgu edit
U Castellà di Casinca edit
U Castellà di Mercuriu edit
U Favalellu edit
U Felicetu edit
U Lugu di Nazza edit
U Monte edit
U Mucale edit
U Munticellu edit
U Muracciole edit
U Musuleu edit
Ucciani edit
Corpi longhi Auccianesi
Ulmetu edit
Ulmiccia edit
Urbalaconu edit
Urtaca edit
- capisce per e nacre cum'è i pesci!
- avè una nappa à spenghje i candeli in chjesa
- dì quant'è un campu di lupini
- cuntà ne à coda di lovia
- lascià una creanza à l'aschese
Valle d'Alesani edit
Valle d'Orezza edit
Valle di Campoloru edit
Valle di Rostinu edit
Vallecalle edit
Valli di Mezzana edit
Scornaboi mezanacci*
- incl. Sarrula e Carcopinu
Vallica edit
Velone-Ornetu edit
Venacu edit
- t'hà e zucche chi li nascenu in culu
Ventiseri edit
- Firmassi com'un bucali
- Framettasi in l' affari di l'altri
- Magnassi a vitella in corpu à a vacca
- Fà una vita peghju chè un caraccò
- ùn hè nè carni nè pesciu
Venzolasca edit
Verdese edit
Veru edit
Machjaghjoli sò verracci
Vescovatu edit
Vezzani edit
Vicu edit
- ci corre u batarchju: un ci hè nimu
- da sestu in pianu: de but en blanc
- hè in apa : il est fébrile
- rondu com'è un ballinu
- un colpu à u chjerchju e quill'altru à a botte
- ziricà u vispaghju chercher les problèmes
Vighjaneddu edit
Vignale edit
Villanova edit
Ville di Parasu edit
Vivariu edit
A Vulpaiola edit
Vutera-I Bagni di Vutera edit
Zalana edit
Zevacu edit
- ghjandi di listessa leccia
- l'ovu ùn servi micca ca in Pasqua, ma servi tutti i ghjorna
- veda à Croci Asempiu: Aghju vistu à Croci !
- vultà i spaddi Asempiu: M'hà vultatu i spaddi
Zicavu edit
Zigliara edit
Zilia edit
Zirubia edit
Zonza edit
Zozza edit
Zuani edit
I participanti à u prugettu edit
Sarratu Fora